Comentarii pentru: Amenda-ţi-aş ghioceii !

de: Andrei Baciu

Andrei Baciu — Fri, 20 Mar 2009 16:21:19 +0000

Fotografia E extraordinara si va rog nu ma mai contraziceti in privinta asta. Punct. :))

de: beze

beze — Fri, 20 Mar 2009 10:39:50 +0000

E fictiune, Gelu, imorala & brutala, dar e, totusi, violenta fictiva – nu o examinam inarmati cu un principiu sau crezuri :)))))

de: ggl

ggl — Wed, 18 Mar 2009 19:07:52 +0000

Poate ca n-o fi extraordinara, insa e o fotografie foarte reusita. Cred ca mi-as agata-o pe perete. Povestea in schimb nu-mi place nici mie pentru ca nu cred in violenta.

de: beze

beze — Mon, 13 Oct 2008 10:00:18 +0000

Ma simt flatat Andrei, dar nu cred ca-i extraordinara poza. :) Sigur, mie-mi aminteste de veranda bunicilor, tie-ti plac, poate, clestii de rufe – intre noi fie vorba, alea de lemn au un miros cu totul aparte – dar mesajul este difuz. Unii vor consuma cu placere asemenea poze, altii prefera forta unui fotoreportaj, la noi nu se consuma nici una , nici alta. :)

de: Andrei Baciu

Andrei Baciu — Sat, 11 Oct 2008 09:20:48 +0000

Fotografia asta de aici nu e fotografie. E poezie pura. Pur si simplu extraordinara. :)
Si nu pot sa nu ma intreb unde, la nivel public, ar fi apreciata la adevarata ei valoare, in Romania. Altfel zis, exista un public cat de cat consistent pt fotografia de arta veritabila? Ma rog…

de: Mekka

Mekka — Thu, 27 Mar 2008 13:31:01 +0000

Probabil, Ea e ca un ghiocel, alba si rece…daca nu i-a placut povestea ta. Mie imi aduce aminte de scenele sinestezice din proza lui Boris Vian: forme care au miros, culori care au gust…oameni condusi de instincte – totul dus la extrem, dar cu un final dureros de corect moral. Nici macar nu banuiesti in ce directie te duc cuvintele. Esti socat sa descoperi, la urma, cat de frumos pot fi exprimate extremele fara sa fie puse alaturat, fara sa se apropie macar. Nu e ca femeia goala in mijlocul halei industriale parasite, ci ca femeia goala din patul tau, care va porni spre hala parasita imediat dupa ce tu pleci la lucru. BZ, ne plac totusi extremele? Sau ar fi bine sa ramanem moderati…