Poveste din studenţie

(Nădrag, jud. Timiş, 2004, examen, copil cu tricou narcotrafico)

M, lector universitar. Obişnuia să examineze studenţii de 10-15 ori la aceeaşi materie. Îşi schimba grila de evaluare la fiecare examen, fără explicaţie.  Zâmbea cinic la fiecare lacrimă scăpată de studentele epuizate după cele 6 ore de examen. Trăia într-o garsonieră mică a facultăţii, împreună cu soţia şi băieţelul de 4 ani.     

Anul 1997. Sâmbătă. Ora 20.00. Într-o sesiune de toamnă.  În holul mare, o grupă de studenţi aştepta rezultatele ultimei re-examinări. Nu treceai examenul, repetai anul. Fum, sticle goale de cola, două neoane obosite pâlpâiau extenuant, luminând zeci de chipuri disperate.  M.  corecta lucrările în cabinetul său.  A ieşit după o oră, a lipit un tabel pe uşa cabinetului, a încuiat uşa care despărţea holul mare de holul biroului său, după care, a plecat. Rezultatele se aflau la 5-6 m. după uşă. Doi băieţi se străduiau din răsputeri să scoată uşa din ţâţâni.  După ceva vreme, alarmat de pizduielile şi urletele studenţilor, a urcat portarul şi i-a trimis pe toţi acasă.

Peste câteva săptămâni, în timp ce se plimba pe malul Begăi cu soţia şi copilul, l-au înşfăcat trei vlăjgani, i-au rupt un picior, după care l-au aruncat în apă.

Sfârşit.