Portret de copil
(C. 2006)
Mi-e tare dragă fotografia asta. Ploua mărunt. Copila se juca la marginea unui desiş, ascunsă sub câţiva arbuşti. A ieşit, s-a uitat curioasă la mine, ne-am zâmbit, şi a plecat capul. I-am făcut o fotografie, după care am plecat împreună în căutarea fraţilor ei mai mari.
26 comments so far
Leave a reply
Fain… Cu atât mai mult cu cât are în spate o poveste… Îmi stă pe limbă să te întreb dacă nu cumva ai apucat să tragi şi alte cadre… (poate am eu ceva personal cu compoziţiile astea cu subiecte centrate, da parca muuult mai bine ar fi ieşit cu punctul forte amplasat altundeva nu central).
Lumină bună să ai!
Da, am mai facut câteva cadre, dar mai târziu, când ne-am întâlnit cu restul copiilor. Le voi posta cândva pe blog. Cât despre compoziţie, acum doi ani, aveam eu un fix cu centrarea subiectului. :)
frumoasă imagine. inocenţă şi un soi de dorinţă timidă de a comunica. un început de zâmbet abia mijit. bravo!
Superba fotografie si superb curaj – alb-negru…
@Lorena, Roxana: Multumesc.
Vai de mine, au aparut (si) pe aici personaje precum Lorena Lupu si Roxana Iordache… Imi pare rau, trebuie sa ma retrag, sistemul meu de autoaparare a inceput sa bipaie. Pacat, imi placeau fotografiile pe care le gaseam aici. Succes la fotografiat si ai grija cu cine te aduni. :)
CR: Cum poate un circotas roz (!) sa renunte atat de usor :( ? Si de ce iti bipaie sistemul de autoaparare, mai ales cand iti plac pozele mele ? Iar daca mie imi place jovialitatea ta, nu se poate sa-ti trimit, sa zicem, o carte postala din portofoliul meu, la alegere, ca sa revii la ganduri mai bune ? :) Si daca ne adunam, cum zici tu, la o discutie politicoasa, dar cu oameni pe care tu nu-i agreezi, (asta ma inteles din comentariul tau), e atat de zguduitor pentru principiile tale ? :))) Si ma simt prost, si nu stiu de ce …
Pls, putin optimism & ingaduinta. Ce zici ? :)
seamana teribil, poza asta, cu un cadru dintr-un film de/cu chalres chaplin… inca nu pot localiza… poate… the kid?
(stai: stiu ca nu e, dar seamana, copilul…)
@gadjodillo.
E probabil din cauza filmului vechi, developat tarziu :) E mai usor sa-ti reamintesti de copilarie, filme vechi, bunici , atunci cand privesti fotografii recente, dar facute cu tehnica acelor vremuri. Unii ii zic feeling de film, altii iti pot explica mestereala din laborator: timpii, solutiile, ustensilele folosite… :)
Una peste alta, daca-ti amintesti cu cine seamana, sa ma anunti!
o fotografie splendida. pacat ca astfel de fotografii nu sunt asa de apreciate de publicul larg cum sunt cele ‘colorate’, ca hdr-urile de pilda. am postat recent pe un site una d-asta ‘colorata’ si am primit un feedback mult mai consistent decat pt cele a/n la care eu unul tin mult mai mult intrucat le socot mult mai ‘artistice’, mai cu mesaj. (ma rog, nimic nou sub soare. voiam doar sa-mi vars oful si eu undeva :)) )
Pai cat de mult vrei tu sa te supui “publicului larg” ? Traiesti cumva din fotografie ? :))))) Pentru cine faci poze ? Sa mai intreb ? :)
@Circotasul Roz: inteleg ce vrei sa spui, dar se poate si mai rau, crede-ma
@Andrei: tu nu ai asa un gust de artificial cand te uiti la poze din astea lazaropictoriale cu cer rosu sangeriu si iarba verde-brotac? Daca ai de ce ai vrea sa le faci, indiferent de gustul publicului larg. Decat sa te pupe toti mai bine e sa fii sincer cu tine insuti. Te rog sa nu o iei personal si sa nu te superi, e doar ceea ce cred eu.
@beze: ma bucur ca ai facut blogul asta. Imi placea tare mult galeria aia pe care o aveai pe punctum, pacat ca nu mai e. Poate mai pui din ele fiecare cu povestioara ei.
@ alt A.
De jos in sus: voi mai pune cateva din galeria aia, for old times’ sake. Ca punctumul s-a dus, cu tot cu galeriile de acolo, asta e, eu mi-am dat reset de ceva vreme, si am ajuns la o concluzie cinsita. Inca nu stiu sa fotografiez.
(Paragraful doi: avem loc toti in fotosfera, si repet, putina ingaduinta & relaxare :)) Prima fraza: Mai rau ? Eu am aprobat pe blog numai comentarii de bun simt. )
Al dracului blog, am scris o pagina intreaga despre cum am fotografiat la vanatoare, si s-a sters. :(
@beze: dupa fiecare “reality check” si eu ajung cam la aceeasi concluzie. Dar sunt tanar si am timp sa invat ;).
@beze (“Pai cat de mult vrei tu sa te supui “publicului larg” ? Traiesti cumva din fotografie ? :))))) Pentru cine faci poze ? Sa mai intreb ? :)”) – intrebarile sunt retorice, evident. Insa imi pare rau de aceasta situatie. Dupa cum imi pare rau ca sunt asa de multi tineri care il iau ca model pe Gigi. Nu moare nimeni si nici nu vreau sa salvez eu lumea(dar daca nu va incerca nimeni, lumea chiar nu va fi niciodata salvata…), insa e pacat. Atat.
@alt Andrei :)
1. nu ma supar, pt ca replica ta este formulata cu mult bun-simt.
2. a)nu stiu daca tipul de poze la care te referi – sau, ma rog, cele cateva dintre ale mele care se potrivesc descrerii – sunt total lipsite de trasaturi estetice pozitive. e ceva si de capul lor, si sa le trimiti la categoria ‘non-valoare’/'kitsch’ (“lazaropictoriale”) e totusi o exagerare.
b)ma gandesc/meditez/cantaresc de f multa vreme chestia asta cu arta/fotografia. (bine, nu stiu cu cat folos :) ) ei bine, daca ti-as spune ca in momentul de fata reiau cu voluptate ce facea si Nichita Stanescu in facultate, adica ‘barbiza, argheziza, urmuziza’, recte prelua cu inversunare toate tehnicile poetice posibile ca, la final, sa se poata gasi pe sine ? asta fac si cu aceste hdr-uri (nefiind un Nichita al fotografiei, e drept), atat de la moda acum.
3. apoi, dincolo de toate acestea, pt mine pozele astea colorate pe care le fac uneori sunt doar o autoindulgenta: nu ma lasa inima sa nu le fac, pur si simplu.
4. in fine (nu te-ai plictisit pana aici? :)) ), in comentariul meu initial pomeneam de un experiment cu poze ‘colorate’. daca postandu-le ii atrag pe cei ‘neinitiati’ si catre cele a/n ? exact asta s-a intamplat aici: http://jpgmag.com/photos/717025 . e drept, mi-am sifonat nitel prestanta artistica, insa am atras si cativa care nu stiau deloc ce inseamna a/n. nu e totusi un castig ?
5. nu cred ca e bine sa judeci mereu dupa o logica disjunctiva – “Ori…, ori…!! Daca nu, pac! la gazeta!! ” . Leonard Cohen: “And the devil wants you thinking/ That it’s either black or white”. Exista si o gramada de griuri. Si noi, fotografii, ar trebui sa stima asta cel mai bine, nu ?
Cu respect,
Andrei
@Andrei:
1.ma bucur ca putem avea o discutie :)
2.a)eu nu ma gandesc la trasaturi estetice prima oara cand privesc o fotografie.Si nici nu ma simt in masura sa fac niste aprecieri estetice cu valoare absoluta.Prefer fotografia documentara si trebuie sa recunosc: nu ma incanta peisajele, pozele macro, culorile supra-saturate artificiale si alte minunatii din astea.Cum nu ma incanta nici oamenii care se iau mult prea in serios:) De asta vezi punctul 1 ;)
b) apropos de valoarea reperelor pe care ti le alegi uite un articol al lui Andrei Pandele http://www.foto-magazin.ro/weblogap/archives/2008/05/au_ramas_impreg.html
3.Nu cred ca e nevoie sa ne justificam pozele.Pana la urma fiecare dintre noi pozeaza ce-i place. La fel cum fiecare dintre noi alege care poze-i plac si care nu (de la altii).
4. color sau alb-negru e iar irelevant pentru mine. Color nu e egal cu non-valoare cum nici a/n nu e egal cu valoare.
5. cred ca ti-ai dat seama deja din ce am scris mai sus ca nu judec disjunctiv. Pur si simplu mi-e lene sa argumentez uneori ;)
Cateva ganduri haotice, ca tot veni vorba.
2.b.) Da, bun linkul. Ar fi interesant de urmarit cum se schimba reperele in fotografie. Pana atunci, sa ma ierte Dzeu, eu nu stiu unde sa ma uit dupa repere, pentru ca in viata offline, in afara de Photomagazine, nu poti cumpara o a alta revista foto romaneasca. Iar eu prefer sa vad fotografia pe hartie. N-are sens sa vorbesc despre calitatea revistei, pentru ca n-am cu ce s-o compar.
In ‘provincie’, la Timisoara, in afara de pozele expuse de vreo doua grupari, pe care oricum le stiu de pe net, nu se importa nimic. A, odata pe an, CCF-ul organizeaza o expozitie-doua.
Revistele straine, fie sunt prea scumpe, fie nu sunt deloc conectate la tabloul romanesc.
Biblioteca foto, ciuciu.
Speram sa iasa punctumul, sau orice alta revista, pe hartie. Nu s-a intamplat.
Pe netul foto romanesc se publica multe. Mi-am facut o colectie de linkuri, cateva site-uri si urmaresc cateva zeci de bloguri. Dar sa ma bata cucu’ daca ma pot orienta…
In toata ecuatia asta, io-s un neica nimeni, si intreb, ca o babusca credula, unde pot consuma si eu putina fotografie buna ? Din aia pe hartie?
Din aia pe hârtie… nu prea ai nici ce nici unde, aici în ţărişoara noastră… tare îs grijulii unii să nu cumva să se mai taie copaci pentru hârtia necesară unor reviste serioase de specialitate foto… alte genuri au mai multă căutare…
Nici Photomagazine nu calcă chiar pe roze…
@beze: National Geo? Si albume de fotografie. Eu cu asta ma consolez :)
Si in alta parte in provincie e la fel, ba chiar mai “fain”.Dar nu ma apuc de barfa aici. Discutam in particular daca vrei ;)
ok.
Inocenta, neputinta, amaraciune..toate regasite intr-un chip de copil. E dramatica fotografia. Ma rascoleste de fiecare data cand o privesc. Si nu cred ca e atat de deranjant faptul ca e centrata :)
Felicitarile mele!
Mersi, atenuant :)
Cred c-am sa te pun la blogroll daca nu te deranjeaza.
Multam, nu ma deranjeaza, dar nu stiam ca ai blog ?
:) Da..am si eu blog. http://www.atenuant.wordpress.com
:o)
ca o rugaciune…
tare frumoasa!