În câte zile se strică o roșie de supermarket ?
Așadar, în urma acestui experiment complet inutil, n-am tras nicio concluzie inteligentă. Doar că:
- Roșia a stat la soare, umbră și umezeală
- Semințele au încolțit
- Abia dacă a lăsat zeamă
- S-a decolorat
- A pierdut foarte puțin din greutate
- După 90 de zile, din curiozitate, am tăiat-o!
later edit: răspund la o întrebare venită pe mail.
Nu, n-avea miros. În interior, roşia era acoperită de o substanţă gelatinoasă. Coaja era plasticoasă. Ca o minge chinezească dezumflată.
49 comments so far
Leave a reply
experienta :))
:)
Wow… după 90 de zile!!!
Ha, uitasem de rosie! :)
Ba eu cred că ai (de) învăţat ceva – cel puţin în privinţa roşiilor-de-supermarket-din-Turcia, răbdarea ta nu durează mai mult de 90 de zile. :) Oare de ce ai ales tocmai acest numar? Simbolistica celor 90 de zile (= 3 luni) ? Considerente agronomic-pragmatice? Întâmplare ? Toate ? Hmm…
Andrei :)
1. Eram inainte de vacanta. Ce era sa fac? S-o iau cu mine in Delta? :) S-o dau in grija prietenilor? Sa platesc pe cineva s-o pozeze zilnic? :)
(2. In fiecare folder cu fotografii din perioada respectiva vedeam numai rosii. Rosii printre prieteni, rosii, rosii…)
3. Dupa 90 de zile practic era conservata. QED, nu se strica :)
4. Vreau sa repet experimentul cu o rosie de casa :)
Am facut eu experimentul cu rosii de gradina fara sa vreau:D. Le-am uitat intr-o cutie la temperatura camerei. Dupa 10 zile le-am gasit intr-o stare de degradare incredibila. Am scos mirosul de acolo abia dupa vreo 3 zile. Rosiile erau coapte cand le-am lasat si erau culese in prima zi din cele 10. De la bunici am inteles ca rezista ceva mai mult, dar doar daca sunt tinute la racoare.
super tare experimentul :))
Pune o bucata de plastic data viitoare, cred ca o sa vezi schimbari similare :P
de la ce supermarket ai cumparat rosia?:))
Kaufland.
;)Roşia ca roşie, dar vă daţi seama ce bulion everlasting ar ieşi?
De ce refuzi evidenta? Rosia ta s-a metamorfozat intr-o rodie (Ultima poza, cu ea taiata, o demonstreaza cu prisosinta!). Deci e adevarat, si in cazul ei, ca timpul ii creste valoarea.
:))
Foarte instructiv. Si bun de aratat copiilor.
wow:) inventiv mai esti :))
Eu iau legume direct de la tarani din piata. Sunt cele mai proaspete si siguranta ca au fost crescute fara ingrasaminte si alte rahaturi.
Experimentul tău cu roșia este asemănător cu cel făcut de un cercetător tot în domeniul siguranței și sănătății alimentației. E vorba de ubicuua margarină. A luat o casoletă de margarină și una de unt și le-a pus într-un garaj,ca și cum ar fi fost uitate acolo, timp de 2-3 săptămîni pentru a vedea ce se întâmplă: margarina după 3 săptămâni nu se stricase, doar culoarea era un pic mai închisă, însă untul era deja rânced și nu te puteai apropia de el din cauza mirosului. Concluzia: ceea ce refuzau să mănânce chiar și bacteriile care descompun materia organică, intră foarte bine în stomacul omnivor al omului…!!
Si daca pui una din gradina de la tine si o tii tot 90 de zile in conditile alea oare nu o sa fie la fel ? :))
Uuuuuffff… Ai incercat cu creier de politician?
Daca esti fraier si nai mancato.
@dadatroll: da, sunt fraier. Recunosc ca mi-a trecut prin cap sa-mi fac o salata din ea. Cam pe la ziua 45, cand inca era comestibila si arata bine ;)
@raducu. asta-i experimentul urmator.
@p.g. tu ai tine un creier de politician in bucatarie ? :)
comment pt p.g: you should add a PS: ”in versiunea optimista ca politicienii au asa ceva”
[...] În câte zile se strică o roșie de supermarket ? « BZ – poveşti şi fotografii beze.wordpress.com/2009/08/20/rosie-de-supermarket – view page – cached #RSS 2.0 BZ – poveşti şi fotografii » În câte zile se strică o roșie de supermarket ? Comments Feed BZ – poveşti şi fotografii Amenda-ţi-aş ghioceii ! Caii, Sfântu Gheorghe — From the page [...]
Ref. la margarina, am inteles ca-i lipseste o molecula ca sa fie plastic de aici si rezistenta ei vs. unt, iar ref. la experiment , nu ma mira ca a rezistat atat dupa ce am vazut intr-un reportaj cum sunt crescute rosiile turcesti. Tulpinile sunt ”hranite” cu ajutorul unor tuburi (un fel de perfuzii) , radacina sta in f putin nisip, …
De ce oare suntem asa inconstienti si-i imbogatim pe acesti producatori?
Cititi asta :http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Atentie-la-pepenii-turcesti.-ca-mustesc-de-chimicale-4-1552.html
si asta
http://www.romanialibera.ro/a130174c247596/mancam-rosii-iradiate-cu-celuloza-si-hormoni-de-crestere.html
Cea de grădină se inmoaie într-o săptămână sau aşa după care se stâlceşte toată şi curge. Margarină = plastic. Florin, dacă roşiile din piaţă sunt vineţii şi umflate cu pompa, au fost uc siguranţă crescute cu îngrăşăminte chimice. Eu nu cumpăr legume care cresc în mod normal în pământ sau pe pamânt şi nu au urme de pământ pe ele (ex: castraveţi, morcovi).
Am făcut şi eu fără să vreau un experiment similar cu o cutie de lapte UHT (Milli, însă e irelenvant pentru că sunt multe alte mărci la fel de proaste). După două luni laptele desfăcut era încă “stabil comercial”. Adica nu se acrise, însă s-a condensat în mod bizar proteina din el. De atunci nu mai cumpăr lapte UHT. Dacă scrie pe el UHT sau pasteorizat la înaltă temperatură, rămâne pe raft. După aceea am găsit asta.
Experimentul făcut este o confirmare că doctrina economică fiziocrată (adoptată de Junimişti în secolul XIX)nu este încă revolută. Distincţia între diverse tipuri de doctrină economică se face în funcţie de felul cum este definită valoarea economică. În doctrina economică fiziocrată, conceptul de valoare economică era definit prin “forţa naturii”. Este interesantă evoluţia acestei doctrine în iluminismul industrial scoţian. Pe baza ei, diaspora scoţiană a construit marea industrie din USA în secolul XIX, continuată şi în secolul XX. Este interesant că noua doctrină economică americană pentru secolul XXI pleacă de la vecile idei şi centre industriale din secolul XIX în USA. Oricum, cred că toate intervenţiile pe acest blog au fost utile.
:)) Blogideologic, vrei sa spui ca experimentul este ‘inca’ o “confirmare ca octrina economică fiziocrată (adoptată de Junimişti în secolul XIX)nu este încă revolută”. Exact impresia asta am avut-o si eu inca de la prima lectura, parca mi-ai citit gandurile, domn’e! :))
Probabil ca rosia, ca si majoritatea fructelor cumparate din supermarket, e ceruita cu un fel de lac care o face sa se comporte asa.
Creierului de politician, mai bine zis golului ce ține locul materiei cenusii, nu-i trebuie conservare. E gata conservat pe pungă umflată în vid.
sorry: ca un cașcaval vidat…
Toate-s vechi și nouă toate. Cum zice Churchil: democrația ca formă de guvernare nu este cea mai bună, dar alta nu cunosc…
Putea să mai citeze si alte forme de guvernare, dar făcea pe modestul. Care? Păi, ar fi, dupa Platon: timocrația, oligarhia, tirania și…democrația.
incredibil! am observat si eu asta, am uitat o rosie pe masa cand am plecat in concediu si dupa 5 zile era la fel.
Rosia ca rosia, dar sa ai numai 5 zile de concediu… :)))
traiasca conservantii!!!…E…E…E…
Ar trebui să lăsăm deoparte discuția despre roșie și să facem cunoscut unui număr cât mai mare de oameni că ceea ce cumpără ei în mod obișnuit, ieftin, din supermarchet sunt porcării: uleiul rafinat de floarea soarelui (obținut prin hidrogenare – care înseamnă încălzirea până la 200 grade Celsius a materiei organice, semințele, punct la care nimic nu mai rămâne viu și, a doua etapă mare, adăugarea de solvent industrial – provenit din …petrol), zahărul alb (supranumit ‘moartea albă’), făina ultraprelucrată, din care a fost sustrasă orice urmă hrănitoare, orice urmă de proteină; orezul decorticat și prefiert (Atifco); carnea de pui…dopată hormonal etc
Trebuie făcută educația alimentară a populației și arătat că hrana adevărată, bio, din culturi ecologice, este esențială pentru supraviețuire și transmiterea de gene sănătoase urmașilor…
[...] Am primit de la un prieten un link cu un experiment facut la noi in Romanica noastra cu o rosie de la supermarket! Aici gasiti linkul spre articol [...]
Rosiile mele de gradina s-au stricat dupa patru zile in bucatarie. Recunosc ca nu le-am pus la frigider, dar nici rosia din experiment nu era la frigider :)
mai putem adauga si numarul de zile cat a stat in supermarket…si putem chiar sa ajungem la suta de zile ca lumea in perioada asta cumpara rosii mai mult din piata
am vazut de curand un videoclip facut asa, imagine cu imagine, avand ca porotagonist un mar care parca respira!nu-ncerci data viitoare?:-))
dupa ce am vazut pozele astea imi vine sa nu mai cumpar nimic din supermarketuri
sa fim seriosi … mere…struguri…cartofi…rosii…pui….u name it. Toate sunt modificate genetic si nu este o noutate…este doar ceva trist si foarte nesanatos.
Hello, nici un proiect nou? :-)
e toamna…
Not yet, m-a acaparat viata offline.:)
Foarte bine :)
Si e mine m-a acaparat ceva ieri, am fost la o expozitie foto – “Controverses – Une histoire juridique et ethique de la photographie”
http://www.botanique.be/cgi?usr=z3486ffzpf&lg=fr&pag=877&rec=736&frm=0&par=secorig866&id=4650&flux=42527682
daca te uiti la numele fotografilor care au fost reprezentati, ramai cu gura cascata..
Dar nu e asta, ca am vazut niste nume celebre, dar chiar m-a impresionat tare, toate fotografiile si povestile legate de ele. sunt momente in care nu vrei sa fii in alta parte…Printre altele, era si o fotografie din timpul revolutiei din timisoara, din categoria utilizarea unor imagini veridice, dar care nu reflecta intotdeauna adevarul istoric. nu o mai vazusem inainte, dar avand in vedere povestea, probabil ca nu a devenit chiar celebra. din pacate nu cred ca sunt si online toate imaginile..
Ar fi fain daca ai putea merge, e o destinatie offline care merita :)
“In cat timp se pierde rabdarea cititorilor” :))
Asa este. Viata offline e un drog uneori la fel de ademenitor ca si “online-ul”. Personal nu mi-am mai deschis blogul o luna incheiata. E nevoie, cred, de un centru “Blogerii Anonimi”:
- Hi, I’m Beze… and I’m a blogwriting procrastinator…
- Hi Beze!
Te asteptam cu povesti si poje din palpitantul Offline :))
My point exactly: http://dienusha.blogspot.com/2009/08/apple-macleod.html
Doar că merişoru-mi a trăit niţel mai mult. Dovezi n-am, că nu mi-a trecut prin cap să-i fac poze numărate, însă trebe’ să recunosc că n-am avut tupeu să-l ucid. Mi-era frică de ce aveam să găsesc sub coajă/plastic/minge chinezească.
L-am aruncat, că mai avea niţel şi începea să mă bântuie.
Dubios. La mine nu ţin niciodată atât. Să fie aerul de vină? Sau sufletul stăpânului?
Ce rosii rezistente fac astia in zilele noastre ! :)
mda, si eu am facut intamplator un experiment similar / a ramas o portocala namancata si ignorata de toti din casa / dupa cateva zile bune arata la fel asa ca am hotarat sa o pastram neatinsa / intre timp ne-am si mutat in alta casa si am luat portocala cu noi / am pastrat-o din aprilie pana in septambrie, cand…nu s-a stricat, dar ne-am plictisit..:)